După
multă alergătură, aprobări și hârțogăraie, Gelu a primit, în sfârșit, cetățenia
marțiană. S-a mutat într-una din colonii, în chirie, muncind în apropierea
locuinței sale provizorii, alături de ceilalți exoplanetari. Pământul poluat,
defrișat și distrus, a devenit nelocuibil.
Gelu se simțea ciudat,
dezrădăcinat, decorul planetei roșii îi părea străin, ostil,
neprietenos. Cât vedeai cu ochii, doar deșert, nimic altceva. Deșert,
temperaturi scăzute, vegetație lipsă. Proaspătul marțian, captiv sub imensul
dom planetar, tânjea după imaginea Soarelui văzut de pe Pământ, soare ce-i
apărea acum rece, pipernicit, îndepărtat.
După ce a strâns suficiente
credite, omul nostru a decis că este timpul să-și construiască o casă. A
cumpărat teren, a trasat perimetrul, apoi a căutat un furnizor. Gelu voia
să construiască rapid, la un preț convenabil, fără alergătură inutilă după
materiale, folosind produse calitative, pentru că nu-și permitea cheltuieli
piperate, nici alte mofturi.
Ca orice pământean abia
sosit, Gelu s-a suit într-o navetă, a călătorit spre capitală, apoi a
participat la festivalul STARS GALA, locul unde a descoperit platforma Casa de
comenzi.
Firma pomenită livrează
materiale de construcții în tot sistemul solar, acționând ca intermediar între
client și furnizor; practic, clientul nu mai plătește pentru stocări,
manipulări sau transport.
Când a aflat aceste
informații, Gelu a știut că-l apucase pe Dumnezeu de-un picior. Calculase mai
de mult cât l-ar costa toată șandramaua, se luase cu mâinile de cap. Acum, avea
nesperata șansă de a ieși mai ieftin, apelând la serviciile
lor. Deocamdată, Marte nu deținea fabrici, magazine sau depozite, precum
în comerțul tradițional: marfa era importată din afara planetei. Casa de
comenzi rezolva tot, clienții economiseau timp și credite. Gelu s-a întors
voios în colonie, a contactat echipa, apoi a fost preluat de un consultant.
Acesta i-a explicat tot procesul, cap-coadă, fără să perceapă costuri
suplimentare. Soluțiile oferite erau ieftine, la cel mai mic preț de pe
piața solară, practice și personalizate.
A doua zi, omul nostru a
întocmit lista cu denumirile materialelor, pe care a expediat-o la adresa
virtuală a firmei, urmând ca specialiștii să calculeze prețul și să-i livreze
materialele. Dintr-o mișcare, fără niciun efort, adio adaosuri, costuri de
transport, taxe de depozitare.
Zi după zi, Gelu a dădut indicații roboților constructori, meșterii mecanici care efectuau munca de asamblare. Fiecare etapă a construcției noii locuințe era foarte importantă pentru el.
Dar nu orice casă se numește cămin. De aceea, Gelu recreea, pe cât
posibil, în acel ținut friguros, imaginea fostei lui case făcute din cărămidă,
cu acoperiș roșu.
Odată înălțați pereții,
Gelu folosi tencuială decorativă structurată silicată, modelul „scoarță de copac”; pădurea bătrână prin
care hoinărea când era copil, acum arsă, o amintire din mintea lui, avea
același desen pe trunchiuri. Tencuiala aleasă era exact ce-i trebuia: proteja
pereții exteriori și interiori, fiind rezistentă la radiația solară și
îngheț-dezgheț.
Acoperișul cu țiglă ceramică Tondach solzi, pata de culoare în
acel pustiu, oferea căsuței un aspect călduros și primitor. Roșul satinat,
precum și tăietura semicirculară a țiglei aveau o eleganță specific terestră,
pe care marțienii avizi după clădirile-dom, n-o puteau înțelege. Acoperișul
avea un mare plus: proteja căsuța de condițiile meteorologice extreme întâlnite
pe Marte.
Ferestrele montate aveau și ele numeroase avantaje:
vitrajul izolant a fost conceput special pentru a păstra căldura în
interior, permițând soarelui să încălzească încăperile în lungile ierni
marțiene, care țin câte o sută de ani. Mai mult, sticla cu înalt grad de
transparență, accentuează transmisia luminoasă, minimalizând costurile
iluminării artificiale.
După câteva săptămâni, Gelu se odihnea în noua sa locuință, oaza
colorată atipică pierdută în deșert, admirând o imitație de natură: fototapetul
cu model de frunze verzi.
Mai lipsea un singur lucru pentru a se simți ca acasă: un loc
special amenajat pentru cultivarea legumelor. De aceea, apelase din nou la Casa
de comenzi, cumpărând o pergolă metalică, ce urma a fi transformată în seră.
Deja se vedea vopsind-o în verde, plantând semințele primite moștenire, udând
roșii, castraveți, ardei, apoi alcătuind mese gustoase, bogate în substanțe
nutritive, care să-i vindece rana rătăcitorului.
Anii au trecut. Devenit marțian și-n suflet, nu doar în acte, Gelu
a pierdut șirul pământenilor strămutați care au vizitat sera, căutând ceva familiar.
Vrând să-i ajute cu acomodarea în noua lume, Gelu a recomandat Casa de comenzi
tuturor celor care se stabileau în zonele deșertice.
Între timp, echipa „Vindem Ieftin, oriunde
te-ai afla” si-a extins activitatea
dincolo de limitele sistemului solar; surse credibile afirmă că fondatorul
acestui concept unic a devenit foarte cunoscut, participând ulterior la un
holo-concurs organizat în constelația Leului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu