1:Personalitate
disociativa
Vacanta
de vara se apropia cu pasi repezi si
soarele incepuse sa capete putere si sa straluceasca peste orasul alb.Grupuri
de elevi si studenti au luat in primire deja parcurile si aleile, iar unii
chiar au inceput traditionalele picnicuri de pe malul lacului
Huroe.Universitatea de stiinte incepuse sa se mai goleasca,prin laboratoarele
ei se plimbau doar studentii din anul terminal,care isi pregateau lucrarile si
dizertatiile.In fata universitatii se aflau grupuri de tineri,care dupa ce
asudasera prin laboratoare isi luau o binemeritata pauza,savurandu-si cafeaua
sau ceaiurile reci,ori stand la soare pe banci,sprijinindu-se unii de ceilalti
si razand.
Printre
acesti studenti se deosebea o fata slabuta,destul de inalta,cu maini subtiri si
fata prelunga,visatoare.Statea ganditoare pe banca,sprijinita de umarul
colegului ei de suferinta si privea cerul brazdat acum de nori
albi,pufosi.Vantul adia usor mangaindu-i pletele castanii.
Cand
a trecut timpul Maya?Parca mai ieri incepeam universitatea iar acum ne pregatim
lucrarea de dizertatie.
Fata
se ridica si se sprijini de spatarul bancii,cu nasul in vant.
-Habar
nu am,suntem pe ultima suta de metri iar eu inca nu-mi revin.O sa-mi fie
intr-adevar dor de cursurile tinute aici,Manu.
-Auzi
frate, tot ei o sa ii fie dor.Pai ai uitat ca tu o sa ramai aici sa predai?Noi
ceilalti suntem nefericitii,ca nu toti avem o minte sclipitoare ca a ta.
-Nu
exagera.
-Pai
spun doar purul adevar.Cine a mai auzit de asta,sa comasezi universitatea de
cinci ani in doi,si sa mai fii si sef de promotie.Normal ca lumea se sperie de
tine si o ia la fuga,rase el.
Maya
il inghionti in coaste.
-Se
pare ca tu nu te sperii,zise ea in zeflemea.
El
se batu demonstrativ in piept.
-Apropo,cum
iti merge cu dizertatia?Sa sti ca imi place subiectul pe care l-ai abordat.
-Chiar?Subiectul
Tulburare de personalitate disociativa ti se pare interesant?ironiza ea.
-Mi
se pare foarte interesant,mai ales ca noi studiem chestiile astea dintr-o
perspectiva stiintifica,care se poate verifica in laborator,nu doar teorii
rasuflate.Doar ca e un subiect greu de abordat,greu de documentat si mai ales
greu de argumentat.Dar se pare ca faci o treaba buna.
-Multumesc.Fac
si eu ce pot.
-Stii
ce am citit despre personalitatile astea multiple?
-Ia
zi.
Manu deschise laptopul si tasta"Tulburari de personalitate disociativa".
-Asta
e definitia oficiala:"Tulburare in care persoana are mai mult decat o
identitate distincta sau o stare de personalitate. Fiecare stare de
personalitate are un nume al sau, un trecut propriu si o imagine de sine
distincta. Personalitatile se disting prin temperamente diferite, le plac si le
displac lucruri diferite, se exprima in mod diferit, au un vocabular diferit.
Personalitatile pot diferi pana si la nivel de caracteristici fizice: de
exemplu posturi diferite si limbaje ale corpului diferite. Este foarte frecvent
ca personalitatile alternative sa fie de genuri diferite, de orientari sexuale
diferite, varste sau nationalitati diferite.Identitatile pot nega ca se cunosc
una pe alta, pot fi critice una cu alta sau pot fi in conflict deschis."
-Stiu
deja lucrurile astea,ai uitat ca in asta consta lucrarea mea?
-Dar
ce sti tu este doar varianta acceptata de psihiatrii consacrati si de
noi,psihiatrii in devenire.Treaba e mult mai complexa in realitate.
-Ce
vrei sa spui?
-Unele
surse mai dubioase afirma ca aceasta nu ar fi o tulburare de personalitate in
sensul ei cel mai concret.Unii spun ca respectivul corp in care se identifica
tulburarea este animat de fapt de doua spirite,care isi disputa corpul,si
atunci apar manifestari ciudate sau dimpotriva,cele doua fiinte se inteleg si
folosesc corpul prin rotatie.
-Pff,ce
mai teorie...M-ai dat gata deja.Stii bine ca devin sceptica cand ma iei cu
chestii din astea vodoo.
-Spui
tu,care ai ditamai IQ-ul,ceva de speriat.Ori crezi cumva ca asta e o pura
coincidenta?
-IQ-ul
uman evolueaza,nu stagneaza pe masura ce trec generatiile.Ca peste tot,exista
si exceptii.Dar de aici si pana la a afirma ca cei cu tulburari disociative au
doua spirite in ei,e cale lunga.
-Atunci
cum iti explici faptul ca cele doua parti sunt atat de diferite si totusi
constiente una de cealalta?
-Este
normal sa fie constiente una de cealalta,pentru ca sunt doar manifestari ale
aceleiasi fiinte,cat despre diferente,pot fi din cauza naturii noastre
duale.Vezi tu,ei isi exprima direct latura intunecata,in vreme ce altii si-o
exprima prin comportament antisocial,manii,obsesii sau vicii.
-Eu
nu cred ca asta e o boala,stramba Manu din nas.
-Si
pe ce te bazezi cand afirmi asta?Mie mi se pare ca este destul de
raspandita,doar avem cateva perechi aici in oras,si toti prezinta similitudini.
-Nu
ti se pare suspect ca la noi in oras sa fie atat de multi cu acest sindrom?
-Poate
suntem noi mai ghinionisti,adica ei mai mult.Pentru noi e bine,pentru ca vom
avea un loc de munca in viitor,rase ea.
-Eu
tratez acest subiect foarte serios,nu mi se pare doar o chestie vodoo.Cativa
dintre cei cu care am vorbit la sanatoriu mi se pareau foarte lucizi,e drept ca
trecerea spre cealalta personalitate se facea brusc,dar ambele erau coerente si
foarte distincte.Ca si cum ar fi fost doi indivizi diferiti.
Maya
isi aseza picioarele sub ea,in pozitie de yoghin si isi atinse barbia
ganditoare.
-Dar
daca totusi ar exista asa ceva...Desi nu exista...Nu avem nici o dovada
concreta care sa ateste asa ceva,doar supozitii si speculatii.Mintea umana este
intr-adevar fascinanta,nu stiu daca vom afla vreodata ce se ascunde cu adevarat
in ea.
-Sa
sti ca printre ei se afla si persoane care afirma ca au origini
nepamantene,care se cred de pe Sirius,Rigel sau mai stiu eu ce stele.Adica una
din laturile lor o afirma.
-Daca
nu ai fi prietenul meu din copilarie,acum ti-as da o palma.Dar in loc de asta o
sa-ti zic doar atat:Ai stat cumva prea mult la soare azi?
Manu
se stramba.
-Bine,nu
mai deschid subiectul.Ma asteptam sa fii mai receptiva,cine stie poate iti mai
vin idei noi pentru lucrare.
-Multumesc
drag prieten,il lua ea de dupa umeri.Dar dupa cate stii,lucrarea mea abordeaza
subiectul strict din perspectiva stiintifica,daca m-as apuca sa adaug asa
ceva,m-ar zbura din Institut si as ajunge sa spal podelele,rase Maya.
-Si
asta e drept,dar e bine sa ne pastram o minte deschisa.Ei bine,eu ma duc in
laborator ca mai am ceva de facut.Ne intalnim maine dimineata.
Maya
ii privi statura inalta si ochii caprui inchis.Parul lui Manu sclipea in
portocaliu acum,pe masura ce umbrele se lungeau.
-Bine
Manu,ne vedem maine.
-Salve!ii
facu el cu mana si se pierdu prin parc.
2:Amintiri pierdute
Fata
se indrepta cu pasi obositi spre casa.In capul ei erau acum doar termeni
psihiatrici si fetele obosite ale pacientilor pe care ii vizita zilnic la
sanatoriul in care isi facea practica.Isi tranti geanta pe masuta din hol si se
indrepta spre bucatarie.
-Buna
mama,ce faci?
Femeia
inalta,uscativa si cu parul aproape incaruntit,cu fata severa se uita spre
ea,apoi trasaturile i se mai indulcira.
-Ai
venit?Cum a fost astazi?
-Ca
de obicei,documentare toata ziua,sunt surmenata si mi-e o foame de lup.
-Ti-ai
baut azi lichidele?Sti ca nu ai voie sa fii deshidratata.
-Da,pana
la fund,zise ea si scoase termosul de 2 litri din geanta.
-Foarte
bine,acum o sa-ti pregatesc altul.Sa il iei in camera si sa il bei pe tot,ne-am
inteles?
-Mama,nu
ma mai dadaci ca nu mai am 3 ani,zambi ea.Si daca uit,setea mea nu uita asa ca
oricum o sa beau o tona.
-Haide
si mananca.
-Tata
unde este?
-E
la institut,are o intrunire.Eu o sa merg sa fac ceva cumparaturi.
-Sa
nu uiti sa-mi cumperi fructele.
-Cum
sa uit draga?Iti stiu prea bine regimul.
-Tot
nu pot sa ma intreb de ce nu se gaseste o ameliorare pentru starea mea,doar
suntem atat de avansati acum.O sa-mi traiesc toata viata intre pahare cu apa?
-Nimic
nu e vesnic,sunt sigura ca o data cu trecerea timpului o sa-ti mai revii si
tu,zise femeia si isi lua haina pe ea.
-Am
plecat.Sa nu uiti sa-ti iei pastila inainte de culcare.
-Da,sa
traiti!se pronunta Maya batos,aruncand un zambet femeii carunte.
Se
trezi in toiul noptii,simtind cum transpiratia ii invadase fruntea.Iar visul
ala stupid,ce se tot repeta.Deja trecusera saptamani de cand se visa asa,dar nu
indraznea sa zica nimanui,de teama sa nu o creada nebuna.Salonul acela
alb,catusele argintii de la maini si picioare,doctorii...Totul i se parea atat
de real,iar procedurile erau dureroase.Poate ar trebui sa ia niste calmante
inainte de culcare.Se duse spre baie si deschise o sticluta cu o pulbere
albastra,dizolva o cantitate mica in capacul ei si o inghiti.Incepu sa se
plimbe de-a lungul camerei,cu picioarele desculte pe podeaua de marmura ce mai
era inca calduta.Nu reusea sa se linisteasca,iar visul devenea parca tot mai
real in loc sa se disipe.Dadu drumul la apa calda si dupa ce cada se umplu pe
jumatate,se baga in apa cu tot cu haine.Apa avea mereu un efect extraordinar
asupra ei si o calma mai bine decat oricine.Dimineata o prinse cu capul motaind
pe marginea ei,cand auzi o bataie in usa.
-Draga
mea,esti bine?De ce nu pot intra in baie?
Maya
tresari,se ridica din cada brusc, din apa ce se racise,si isi scoase hainele
ude de pe ea,apoi le baga la spalat.Isi lua halatul pe ea si deschise
usa,afisand o mina nepasatoare.
-Buna
dimineata mama...
Femeia
cu trasaturi ascutire o privi atent,aproape sever.Ceva din vocea ei trada
ingrijorarea,desi pe fata nu i se citea nimic.
-Data
viitoare anunta,ca nu vreau sa stau la usa baii doua ore.
-Bine.
-Este
totul in regula?
-Da,de
ce nu ar fi?sopti ea si ii evita privirea.
-Te
simti deshidratata de stai mult in cada?
-Am
vazut ca pielea imi e putin mai uscata si am zis ca apa calda imi va face
bine,minti Maya.
-Daca
mai ai si alte simptome sa ma anunti,bine?zise femeia
-Da,sa
traiti!
Maya
se indrepta spre camera ei,gandindu-se la noaptea trecuta ca la o amintire
indepartata.Pana la urma nu era de mirare ca tot viseaza doctori,doar avusese
probleme destul de mari cand era copil."Sunt doar amintirile mele refulate
care acum vor sa iasa la suprafata"isi dadu ea o explicatie stiintifica
menita sa o linisteasca.
Ziua
se presimtea a fi senina,soarele era darnic si astazi cu ea,poate prea darnic
pentru ca simtea ca deja ii era sete.Sorbi cateva inghitituri din recipient si
se grabi spre institut.Salile erau destul de pline,toata lumea isi pregatea cu
fervoare lucrarile,dar in biblioteca domnea o liniste desavarsita.
-Neata
Maya,ai dormit bine?auzi o voce in spatele ei.
Se
intoarse si il vazu pe Manu,in costumul lui negru si cu halatul alb peste.
-Am
dormit bine,multumesc.Mergem in sala de studiu?
Mormanele
de carti o asteptau cu nerabdare.Maya isi lua pixul intre dinti si continua sa
rasfoiasca o serie de lucrari stiintifice,aruncand cate o privire in directia
colegului.Acesta avea laptopul deschis si monitoriza atent ceva.
-Peste
doua ore merg la sanatoriu.Vrei sa vii cu mine sau mergi mai pe seara?
-Cred
ca voi merge mai tarziu.Am de lucrat la un capitol mare si e atata informatie
aici,incat nu stiu de unde sa incep.
-Spor
la treaba atunci,ii zambi el si isi muta ochii asupra ecranului.
3:Protectorul
Ziua
de vineri,ca mai toate de dinainte se incheie mai repede pentru studentii
Institutului,iar majoritatea se indreptara spre centrul orasului pentru putina
distractie,dupa ore si ore de studiu.Maya isi savura sucul de morcov cu un pai
si privea spectacolul ce se desfasura in piata.Manu se intoarse cu o vata pe
bat uriasa.
-Ai
de gand sa imi faci in ciuda?zise ea.
-Imi
pare rau ca iti fac pofta,dar nu m-am putut abtine.Uita-te si tu cate
sortimente are,de toate aromele.
-Parca
ai fi un copil mic,se stramba ea.Iti mai lipseste o trotineta.
-Ti
se pare ca la 24 de ani sunt adult?rase el.
-Ai
dreptate,esti inca cu suzeta in gura,ce vorbesc eu aici,il ironiza fata.
-Ce
faci mai tarziu?
-Mmm,cred
ca ma uit la un film si ma pun la somn.
-Mmm,plictisitor.Nu
ai vrea mai bine sa vedem un film la cinematograf?Stii ca mereu aleg cele mai
bune filme.In seara asta de exemplu,e unul SF care se numeste "Hibridul".
-Suna
interesant,dar daca e prea tarziu eu nu pot merge.La ora zece eu trebuie sa fiu
in casa ca de nu am razboi cu parintii.
-Maris
te mai monitorizeaza inca?rase el.
-Stii
bine ca e paranoica din cauza bolii mele,ii e teama sa nu raman deshidratata pe
undeva si sa mor.
-Cata
vreme esti cu mine,totul va fi bine,zambi el.Ba si mai mult,o sa o sun si ii
voi spune ca vei intarzia o jumatate de ora.Nimeni nu moare intr-o jumatate de
ora!
Ea
rase.Manu se indeparta cativa pasi si vorbi la telefon pe un ton scazut.
-Gata,am
rezolvat.
-Nu
o sa pot intelege niciodata cum o convingi pe mama,eu as fi dus lupte seculare.
-Vrei
sa-ti enumar motivele?
-Da.
-1:sunt
prietenul tau din copilarie si are incredere in mine.2:sunt mai mare decat
tine.3:sunt foarte dragut si nu poate sa-mi reziste.
Maya
se uita in ochii lui si pufni.
-Ultimul
motiv mi se pare fara acoperire.
-De
ce,nu ti se pare ca sunt frumusel?se imbatosa el si isi umfla pieptul.
-Hahaa....
Filmul
ii captase atentia.Hibrizii din laboratoare tocmai reusisera sa evadeze.Era asa
de atenta ca uitase si sa-si bea apa.Manu o privea cu coada ochiului,foarte
atent.Actiunea ajunsese in punctul culminant.Bietele fiinte fusesera prinse si
lichidate de Controlori.Maya abia isi stapani o lacrima.Se auzi sunetul de
final si gongul trist.Lumina se aprinse.
Manu
ii lua haina si i-o aseza pe umeri.
-Ti-a placut?
-Foarte
interesanta ideea,dar finalul mult prea trist.
-Daca
se termina cu bine,nu mai avea atata veridicitate,nu crezi?rase el.
-Mda...
Iesira
din parcul cinematografului pe bulevard.Soarele se apropia de asfintit si umbre
serpuite brazdau aerul citadin.Tineri pe bicicleta treceau navalnic prin
parcuri,batranei se plimbau cu pasi tremuratori si cate un pusti zburdalnic
trecea cu skate-ul in fuga.Altii se indreptau grabiti spre casa,carand dupa ei
sacose.
-Esti
ciudat Manu,zise ea brusc.
-De
ce afirmi asta?
-De
cand te cunosc eu,nu te-am vazut cu vreo fata.Ai cumva alte inclinatii?rase
Maya.
-Tin
sa te asigur ca nu.Am fost mult prea ocupat cu scoala si cu cercetarile.Mai
exista si tineri seriosi,stii tu....
-Tu
serios...Hahaaa..Poate pentru cine nu te cunoaste.As zice mai degraba ca esti
genul singuratic.
-Tot
ce se poate...Din cate stiu si tu esti cam la fel,deci aici ne potrivim.
Maya
isi feri suvitele castaniu inchis de pe umar.
-Sa
zicem ca da.Ce e ciudat este ca nu am parasit niciodata Cirass-ul,de cand ma
stiu locuiesc aici.Imi amintesc doar ca in copilarie ma duceau parintii la
mare,au mai fost cateva excursii la munte si picnicuri pe lac.Si desigur,tu
erai mereu prezent.Dar cam prea putin.Simt nevoia sa evadez,stii tu...Sa plec
de pilda pe celalalt continent,sa cunosc oameni noi,stiluri de viata noi...
-Nu
ai ce vedea pe celalalt continent,o intrerupse el.Nu sunt decat paduri
nesfarsite si lacuri,iar locuitorii se ocupa cu exploatari forestiere si
vanatoare.Te-ai plictisi.
-Stiu
ca este o discrepanta mare intre noi si ei,dar tocmai asta imi place.La noi
totul e prea tehnologizat,prea artificial,acolo poti simti mirosul de brad,te
poti scalda in lacuri fara sa te vada toata lumea,te poti pierde in natura...
-Te
poti pierde cu totul,o ironiza el.Toti condamnatii care au evadat si toti cei
faradelege s-au ascuns acolo,pentru ca taranii nu sunt monitorizati si deci
fiecare face ce il taie capul.Ar fi periculos sa te duci acolo,cine stie daca
te mai intorci intreaga sau cu un glont dupa ceafa.
-Cand
o spui tu,suna totul asa prapastios.
-Eu
spun doar adevarul.Mai bine ar fi sa te limitezi la padurile de aici de la
noi,ca sunt la fel de frumoase.Te sfatuiesc ca prieten.
-Dar
ce esti asa de serios?
-Ma
preocupa siguranta ta.
-Nu
te-am angajat bodyguard,rase ea.
Fruntea
lui se increti fin,dar repede se ascunse afisand o fata senina.
-Hai,sa
mergem acasa.
4:Un
vis repetitiv
Maya
privi la barbatul cu ochii cenusii din capul mesei.
-Cum
merge lucrarea?
-Totul
merge bine tata,ma incadrez in orar.
-Ma bucur.Manu
e bine?
-Ca
si mine,se preocupa de dizertatia lui si e mereu la laborator.Dar ne vedem
zilnic.
-Foarte
bine,foarte bine,o aproba el.Mai trebuie sa socializezi si tu cu cineva.
-Ti-ai
luat pastilele?interveni Maris.
-Da
mama.
-Trebuie
sa o ierti pe mama ta,este genul foarte protector.Si eu sunt la fel,doar ca nu
ma exprim asa direct.Dar facem aceste lucruri pentru ca ne pasa de tine si te
iubim.
-Stiu
tata...Si eu va iubesc.
-Gata,gata...Destul
cu asta,se pronunta femeia.Treci la culcare,ca ai nevoie de odihna.
Maya
se privi in oglinda de la baie.Pielea e pe fata parca ii parea mai uscata,desi
se hidratase foarte mult astazi.Desfacu cutia si rostogoli in palme ei pastila
rosie.Patul era asa de confortabil..Ii venisera in minte niste diapozitive cu
paduri imense de brad si molid,cu un lac albastru...Ciudat,nu-si amintea sa fi
fost vreodata acolo.Atunci de unde ii veneau aceste amintiri?Noaptea se lasa
brusc.
Simtea
cum i se luase masca de pe fata,si cineva ii apasase capul cu putere in cuva
dreptunghiulara.Se zbatea incercand sa se elibereze si sa poata respira,dar
mana aceea era puternica si o tintuia.Incepu sa simta cum i se goleste aerul
din plamani,si trase o gura de apa.Apoi se linisti,pentru ca putea respira apa
fara oprelisti.Vazu deasupra ei un barbat ce purta o masca,nu ii putea vedea
fata.
Apoi
se trezi,transpirata leoarca,cu inima batand sa ii iasa afara din piept.Sari
din pat ametita si aprinse veioza,cautand un lucru familiar sa o
linisteasca.Vazu ceasul ei fosforescent licarind pe noptiera si il insfaca,apoi
se uita lung la el.Visul ii paruse foarte viu,simtea cum respira
apa..."Numai Manu e de vina,cu teoriile lui despre hibrizi..."se
gandi ea.
Se
plimba prin camera,cu talpile goale,ridicand din cand in cand degetul mare de
la piciorul stang."Probabil ca din cauza stresului si a studiului
neintrerupt am inceput sa am halucinatii".Se intinse din nou pe pat,si
privi iar ceasul.Ora sase.Nu mai era mult si trebuia sa se trezeasca.Insa
oricat se stradui,nu mai reusi sa adoarma la loc.
-Hei,ce-i
cu fata asta?o intampina Manu.
-Nu
am dormit prea bine,se bosumfla ea si tranti teancul de carti pe masa.
-Ai
visat urat?
-Se
poate spune si asa.
-Spune-mi
si mie,iti ofer o consultatie pe gratis,glumi el.
-Mi
se pare cam ciudat,nu vreau sa crezi ca sunt...
-Nebuna?Off
fata mea,eu sunt cel dintai nebun si deci nimic nu ma sperie.
Maya
se aseza langa el si incepu sa ii povesteasca visul.
-L-ai
mai avut si alta data?
-Da,e
un vis care se repeta de cateva saptamani si e atat de real!Imi strica somnul
in fiecare noapte,iar a doua zi nu mai sunt buna de nimic.
-E
foarte posibil sa fie din cauza stresului.
-Si
din cauza teoriilor tale referitoare la hibrizi.
Manu
zambi.
-In
locul tau nu mi-as face griji.Cred ca de indata ce o sa sustii dizertatia o sa
scapi si de cosmaruri.Pana atunci,iti recomand niste somnifere mai tari,ca sa
poti dormi si tu.
-Cum
zici tu,domnule doctor in devenire.
-Ma
scuzi putin,trebuie sa dau un telefon.
Manu
iesi grabit din biblioteca si traversa coridorul.Se indrepta spre toaleta
barbatilor si se inchise acolo.Apoi scoase dintr-un buzunar ceva asemanator
unui telefon,dar ceva mai mic ca dimensiuni care raspandea o lumina
verzuie.Forma cateva numere,apoi apasa un buton rosu.
-Aici
RODIN,zise o voce groasa.
-Sunt
ATLANTUL.As dori sa raportez ceva.
5:Familie
falsa
Zilele
treceau rapid,iar vara si nenumaratele si distractii era tot mai aproape.Pentru
studentii in anul terminal vremea de afara era perfecta pentru studiul in aer
liber,iar parcurile erau pline.Maya se indrepta spre laborator cu un teanc gros
de dosare sub brat si ciocani discret in dreptul unei usi.
-Intra.
-Ti-am
adus dosarele de care ai nevoie.
-Multumesc,lasa-le
aici.
-Ai
fost la sanatoriu?
-Da.Au
mai adus doi pacienti bolnavi de schizofrenie.Faceau asa de urat ca a fost
nevoie de tranchilizante.
-Hmm,bietii
de ei.Apropo,mergi maine la dans?
-Cum
as putea rata asa ceva?Tu vii?
-Trebuie
sa vorbesc cu mama si tata,pentru ca se tine pana tarziu si nu stiu daca se
poate.
-Lasa
ca o sa se poata,imi folosesc iar eu farmecul personal pe mama ta si va
functiona.
-Multumesc,zambi fata.Ne vedem mai tarziu,ma duc cu ceilalti la laborator.
Maya privea cu interes vadit ecranul urias pe care se derula filmul.Profesorul oprea la anumite cadre si sublinia frazele importante cu laserul,iar ceilalti isi notau cu infrigurare.Nu avea nevoie sa-si noteze.Nu avusese niciodata,pentru ca memora totul de prima oara.Se simtea privilegiata,pentru ca nu trebuia sa-si toceasca coatele pe banca.
Ziua
se prevedea lunga.Se duse in magazinul din centru ca sa-si cumpere fructele si
acolo se ciocni de un tanar.
-Scuza-ma.
-Nu,eu
sunt neindemanatica,zambi ea.
Barbatul
avea niste ochi fermecatori,de un albastru inchis care contrastau cu geaca de
piele pe care o purta.Nu parea prea suparat pentru ca se ciocnisera.Se apleca
si lua de pe jos marul ce ii cazuse fetei din mana.I-l intinse.
-Apropo,daca
tot ne-am intalnit in "trafic"sa ma prezint.Eu sunt Andu.
-Maya.
-Incantat.Ai
un nume frumos,Maya.
-Multumesc.
Se
indreptara spre locul de plata.Fata scoase fructele si le aseza pe banda,apoi
pe ecran licari pretul final.Lua cardul si il insera intr-un loc anume,se auzi
un declic.Apoi cardul fu expulzat afara.Barbatul isi puse pe banda cele doua
batoane cu seminte."Oare tine cura de slabire?"se gandi ea amuzata.
Iesira
din magazin,nu foarte distantati unul de celalalt.
-Nu
vreau sa par ciudat sau altceva,dar vad ca te grabesti si nu vreau sa pierd
ocazia.As putea sa te invit la dansul de maine seara?
Maya
tresari si se uita la el cu ochii mari.Privirea lui parea sincera.
-De
ce nu?Oricum ma duceam.
-Perfect,ne
vedem acolo.Dar voi avea nevoie de un numar de telefon ca sa te contactez.
Fata
scoase mobilul din buzunar,apoi se opri cu mana suspendata in aer.Stia ca nu
avea voie sa isi dea numarul,dar..."Pana la urma,pentru ce atata
secretomanie"si forma numarul apoi i-l intinse.Andu il salva.
-Acum
chiar trebuie sa plec,zambi ea.Este tarziu.
-Nu
e chiar asa de tarziu,dar inteleg ca esti ocupata.Poate o sa avem ocazia sa ne
cunoastem mai bine maine seara.
-Desigur,ne
vedem...rosti ea indepartandu-se.
-La
revedere Maya,o privi el lung.
-La
revedere.
Seara
se lasase brusc.Dupa cina,fata isi lua recipientul cu apa si se indrepta spre
dormitor.In camera de la parter,stand asezat pe un pat tatal isi mangaia barba
nerasa.Femeia se plimba preocupata.
-Nu
mai merge asa!Incepe sa-si aminteasca!
-E
totul sub control.
-Ba
nu e deloc,se stropsi ea cu vocea scazuta dar incarcata de furie.Trebuie sa
raportam si sa ii lasam pe ei sa preia de aici.
-Nu
cred ca situatia e chiar asa de grava.Eu zic sa ii marim doza zilnica si apoi
isi va reveni.
Femeia
se opri cu mana in sold,privindu-l scrutator.
-Nu
te inteleg.Ai fi in stare sa periclitezi totul,nu-i asa?Pentru ce,pentru EA?Ai
uitat ce este si ce reprezinta?Mai esti apt pentru aceasta misiune sau ar
trebui sa fii inlocuit?
Barbatul
tresari si apoi o stranse de brat cu putere.
-Nu-mi
pune la indoiala judecata.Sunt in continuare apt si perfect constient de ceea
ce trebuie sa fac.
-Atunci
fa ce trebuie facut,sau am s-o fac eu.
Femeia
isi smulse bratul,apoi ii intinse un aparat.
-Suna!
El o
privi cu un aer de compatimire apoi incerca o alta abordare.
-A
fost cu noi atatia ani.Nu putem sa ii mai acordam o zi?Cateva ore,sa poate
merge si ea la dans.Dupa aceea,facem ce vrei tu.
-Imediat
dupa,stii ce ai de facut....Nu-ti acord nici o zi in plus.
-Pentru
mine,e destul.
6:Automobilul negru
In
camera ei,Maya se zvarcolea intr-un nou cosmar.Tatal se indrepta spre camera ei
si intredeschise usor usa.O vazu agitandu-se si se grabi spre ea.O privi cu un
aer ingrijorat,apoi incepu sa o scuture.
-Trezeste-te,Maya!
Fata
se trezi speriata,se uita la el cu ochii mari,apoi sari in bratele lui.
-Off
tata,iar am avut visul ala...
-Ce
vis,draga mea?
-Un
vis tare urat...As vrea asa de mult sa nu-mi mai vina in minte.
El
ii mangaie fruntea.
-E
din cauza bolii tale.Va trebui doar sa iei mai multe medicamente si o sa-ti
revii.Mai tii minte cand am fost in excursie atunci la munte?Cum am fript noi
bezele la focul de tabara?
-Da,zambi
ea...Imi amintesc ce furioasa era mama,pentru ca imi intinsesem pe salopeta o
bezea topita si am stricat-o.Tu nu erai asa de aspru ca ea,si nici acum nu
esti.
El o
privi ganditor,apoi se incrunta,apoi se relaxa,parand ca se duce o lupta in el.
-Maine
seara te duci la dans nu-i asa?
-Da...
-Ai
vrea sa-mi faci o favoare inainte sa intri in sala?
-Sigur.
-As
vrea sa ne intalnim in spatele salii,in parculetul acela linistit.Este o alee
acolo,nu foarte circulata.
-De
ce sa ne intalnim acolo,tata?
-Asta
nu-ti pot spune,ii sopti el.Dar va trebui sa-mi promiti ca nu spui asta
nimanui,nici macar mamei tale sau lui Manu,e clar?
-Ce
se intampla tata?
-Nimic
draga,dar vreau sa-mi promiti aceste doua lucruri.La ora zece fix ne intalnim
in parculet.
Maya
se ridica intr-un cot,privindu-l suspicioasa.
-Dar...
-Nici
un cuvant in plus,ii sopti el tensionat.Promite-mi doar.
-Promit.
Barbatul
o stranse in brate apoi ofta abia perceptibil.
-Hai,la
somn cu tine.
Maya
se cuibari in pat.
-Stii
ca te iubesc,nu-i asa?ii sopti el.
-Desigur.De
ce ma intrebi?
-Doar
asa Maya.Doar asa.
Se
indrepta spre usa.
-Tata...
-Da?
-Si
eu te iubesc.
El
ii zambi.
In
camera de jos,femeia cu trasaturi ascutite forma un numar si astepta.
-Aici
Centrala.
-Avem
probleme cu agentul RODIN.
-Raporteaza!
Sfarsitul
de saptamana se intrevedea frumos.Dupa ore si ore de studiu,Maya se relaxa in
cada cu apa.Se imbraca atent,nevrand nici sa iasa prea tare in evidenta,dar
nici sa treaca neobservata.Se gandi la strainul cu ochii albastri,la Andu.Avea
emotii la gandul ca urma sa o sune.Isi aranja cu grija rochia albastra si
lunga,care se potrivea cu ochii ei de culoarea cerului.Isi lua poseta de matase
si baga telefonul in ea.Afara se inserase.
Afara
o astepta Manu,imbracat de asemenea elegant.
-Dumnezeule,exclama
el...Cat de frumoasa esti in aceasta seara!Genialitate si frumusete in acelasi
pachet!
-Incerci
sa ma perii,Manu?il intreba ea.
-Eu
spun doar adevarul,ii dadu el mana apoi o conduse spre masina.
Se oprira in fata salii mari din care razbatea muzica.
-Abia
astept sa te invit la un vals,se pronunta el.
-Manu,inainte
sa intram trebuie sa fac ceva.Ne vedem putin mai incolo,asa in zece minute?
-Este
ceva important?
-Da.
-Bine,atunci
ma suni si vin sa te iau.
-Multumesc.
Fata
cobora cu grija din masina,incercand sa nu isi prinda rochia in
portiera.Traversa parculetul si coti spre aleea pietruita.Soarele tocmai se
pregatea sa se ascunda dupa dealuri.Se uita in stanga,nu vazu pe nimeni,se uita
in fata si vazu o masina neagra stationata la vreo 200 de metri de
ea."Oare unde o fi tata?"se intreba ea apoi vazu ca telefonul incepe
sa ii licare.
-In
sfarsit,sopti ea.Tata,unde esti?
-Maya,fugi
de acolo!auzi ea o voce sacadata.Ma auzi,fugi de acolo...Cauta-l pe Manu urgent
si...
-Ce
se intampla,se panica ea?
-Nu
mai am timp...Fugi acum,asculta-ma!
Se
auzira zgomote inabusite apoi conexiunea se intrerupse.
Fata se uita cu ochii in lacrimi pe ecranul telefonului,neintelegand nimic.Isi ridica rochia cu o mana si dadu sa plece spre directia opusa,dar simti o mana cum ii astupa gura si inainte sa mai reactioneze,cineva o stranse puternic de maini.Vazu trei siluete imbracate in costume negre si cu casti fumurii pe cap,care aparusera ca din neant pe alee.
-Ce e...asta?gemu
ea si scapa telefonul din mana.
Simti
un ac cum i se infige in gat si ochii i se incetosara.Se prelungi moale in
bratele siluetei inalte.Barbatul o lua pe sus si se indrepta spre masina,urmat
de celalalt.O silueta mai subtire ramase in urma lor si culese telefonul de pe
jos.Vazu pe ecran un numar apeland si un nume ce aparea
insistent"Andu".Isi scoase casca de pe cap si isi dezvalui fata
uscativa si parul carunt,lung pana la umeri.Forma un numar.
-Am
recuperat-o.
-Receptionat.
Se
uita lung la telefonul fetei,apoi il arunca pe jos.Il calca furioasa cu tocul
cizmei de cateva ori si acesta deveni inert.Apoi se indrepta masinal spre
automobilul negru cu geamuri fumurii.
7:Prizoniera in laborator
Maya
deschise ochii cu greu,vazand in fata ochilor doar lumini colorate.Incepu sa se
zbata dar constata ca nu poate sa se miste,ceva o retinea.Clipi de cateva ori
si vazu ca avea catMuse metalice atat la maini cat si la picioare.Se zbatu
furioasa,cu lacrimi in ochi.
-Ce
mi-ati facut,nenorocitilor?se rasti ea spre peretele negru translucid,asemanator
unui ecran.
Se
uita la patul metalic de care era prinsa.Vazu in stanga ei o cuva
paralelipipedica,transparenta,umpluta cu apa.Vazu niste dulapuri mascate in
perete si o gramada de aparatura medicala.Simti ca avea si pe frunte aplicati
senzori,nu doar pe brate.Nu mai avea rochia albastra pe ea,ci doar o salopeta
subtire,dintr-un material neidentificabil.
Usa
culisa fara zgomot si vazu o silueta inalta intrand,imbracata intr-un costum
alb si cu o casca cu vizor fumuriu pe cap,ce ii ascundea chipul.
-Cine
esti?il intreba ea inspaimantata.
Silueta
se apropie de ea cu pasi fermi,apoi incepu sa apese niste butoane aflate pe un
panou.Se uita cu atentie la functiile ei vitale.
-Mi-e
sete,sopti ea.Aveti de gand sa ma lasati sa mor de sete?Vreau apa!
Barbatul
cu masca nu scoase nici un sunet.Maya incepu sa se zbata si sa tipe la el,dar
era impenetrabil.Se apropie cu o siringa lunga de metal dotata cu un
buton.Apasa pe buton si din ea iesi o tija lunga si foarte subtire.Se apropie
de bratul fetei si ii ridica maneca costumului.
-Nuu,se
zbatu ea si isi intoarse capul in toate partile.Opreste-te!Ce e asta,ce imi
faci?
El o
intepa si ii preleva sange rapid,fara sa se lase tulburat de fata ei scaldata
in lacrimi.Apoi iesi din camera la fel cum intrase.
Maya
se uita cu disperare in urma lui.Cosmarul ei devenise realitate."Ce e asta
Dumnezeule?Ce mi se intampla?Oare ce a patit tata?"
Nu-i
venea nimic in cap si simtea ca ii este tot mai sete.
-Criminalilor!
Peste
cateva ore,respira cu greu si isi simtea gatul foarte uscat.Se zbatea
inutil,incercand sa slabeasca catusele.Pielea ei capatase o nuanta vinetie
ciudata si parea ofilita,brazdata de riduri.Stia ca era dezhidratata in ultimul
hal,si limba simtea ca i se umflase.Usa se deschise si in cadrul ai aparura trei
siluete inalte,cu aceleasi casti fumurii pe cap.Unul dintre ei,ce parea ca este
liderul ii facu semn celui din stanga si acesta se indrepta spre monitoare.Cel
de-al treilea se apropie de ea si scoase din buzunar o alta siringa.Maya se
uita ingrozita spre ei,nestiind ce sa mai faca.
I se
preleva iar sange,apoi acesta lua o tija si se apropie cu ea de narile ei.Fata
incepu sa tipe si sa se zbata.Ceilalti doi o tinura de cap si acesta ii
introduse tija in nara stanga.Maya gemu si lacrimi ii cursera din ochi.
Barbatul
se indrepta cu siringa spre unul din dulapuri.Fata simtea ca ii curge sange din
nas.
-Vreau
apa,sopti ea stins cu ochii spre cuva transparenta.Vreau apa!ceru ea
imperativ,simtind cum o cuprinde furia.
Isi
simti muschii cum i se incordeaza si pieptul cum o doare.
-Incepe,auzi
un timbru grav langa ea.
Ceilalti
schimbara priviri prin castile fumurii.
Maya
simtea cum tot corpul ii arde si avea o dorinta disperata sa bea apa,se simtea
uscata ca o frunza.Pielea i se chircise pe ea ca si cand era zbarcita,culoarea
ei albastruie se intensifica,pupilele i se dilatara.Fiecare muschi o durea.
-Apa,nenorocitilor!tipa
ea si scoase un urlet subtire din piept.
Incepu
sa se zvarcoleasca pe masa metalica,iar corpul i se contorsiona ca si cand nu
mai era al ei.Scoase un sunet ciudat din piept si se privi in dulapul de
langa,ce avea suprafata ca oglinda.Ochii ei erau complet negri,cu pupilele la
maxim dilatate iar pielea diferita.Arata ciudat.Simtea ca capatase o forta
neobisnuita si nu stia de unde,asa ca incepu sa traga de catuse mai sa le
scoata din masa si urla salbatic.Unul din barbatii ii preleva iar o mostra de
sange,apoi ii baga o luminita in ochi si ii verifica pupilele.Maya rupse
catusele de la maini si il apuca pe unul dintre ei de brat,mai sa i-l rupa.Celalalt
ii infipse un ac in gat si o seda.
Maya
se opri din zbatut,simtind ca nu mai poate respira.I se puse o masca cu oxigen
pe fata.
-Destul,sa
o punem in cuva,zise liderul.
O
luara de pe masa si o asezara in cuva transparenta,silind-o sa stea la fund.Ea
se prabusi inerta,incapabila sa se mai lupte cu ei.Apoi simti ca puterea ii
revine,pe masura ce inhala apa.
Ramase
acolo nemiscata,inspirand cu nesat.Doi dintre barbati isi scoasera castile de
pe cap.Liderul se opri deasupra cuvei si o privi cu ochii lui cenusii.
-Bine
ai revenit acasa, R1!
8:Casca
fumurie
Nu
ar fi putut spune de cate zile statea in cuva.Avea un dispozitiv care o tinea
legata si nu putea sa se miste.Doctorii o alimentau prin perfuzii de doua ori
pe zi,atunci cand era scoasa din sarcofagul ei.Se foiau mereu in jurul ei si ii
faceau teste.Maya isi dorea sa moara.Nu o mai interesa nimic,se simtea tot mai
slabita si isi dorea moartea sa o aline.Cel care o pazea intotdeauna era
barbatul cu casca fumurie,care nu isi arata chipul.
Dupa
o saptamana,avu voie sa iasa in parc,insotita de barbatul cu masca.
Maya
intelese rapid ca nu avea scapare din mainile lor.Parcul se lungea cat vedeai
cu ochii,nu stia unde incepe si unde se termina,nu avea idee unde era
tinuta.Tot ce vedea era cladirea uriasa,cenusie,din care razbateau uneori
sunete disperate.
Se
plimba prin parc cu insotitorul ei.
-Va
place sa torturati fiinte,asa este?se uita ea urat la el.Si credeti ca veti
scapa asa cu una cu doua!Criminalilor,ne tratati ca pe niste cobai!
Vru
sa mearga mai departe,dar barbatul o opri si ii facu un semn sa il
urmeze.Coborara cateva trepte si cotira pe o alta alee,ce ducea spre marginea
parcului.Maya vazut un gard urias din sarma,fosforescent ce imprejmuia
sectiunea.
Se
aseza pe o banca de acolo iar paznicul ei langa ea.Se uita in vizorul castii
lui intunecate cu furie in ochi.El isi scoase incet masca si isi dezvalui
chipul.
-Ticalosule!exclama
Maya si incepu sa il loveasca pe strain cu pumnii in piept.
Barbatul
o tintui de banca si ii puse mana la gura.Ea incerca sa tipe,dar se auzea doar
un sunet anemic.O lipi si ii tinu mainile strans apoi incepu sa ii vorbeasca.
-Maya,asculta-ma!Nu
te mai zbate...
Fata
il privi pe Manu cu lacrimi de furie pe obraz.
-Daca
nu mai tipi,iti voi da drumul.Asculta-ma.Stiu ca acum esti furioasa,dar vreau
sa te ajut.Ma intelegi?
Ii
lua mana de pe gura.Maya se ghemui pe banca in coltul opus si continua sa il
priveasca cu furie.
-Esti
unul de-al lor!
-Da,sunt
unul de al lor.Dar daca ma lasi sa iti explic...
-Cine
sunteti VOI?
-Suntem
o agentie guvernamentala ce se ocupa cu experimente genetice.
-Eu
ce sunt?Doctorul mi-a zis K1!
-Unul din produsele acestei agentii,un experiment ca multi altii.
-Unde
sunt parintii mei?
-Nu
ai parinti, Maya.
-Ba
am!se stropsi ea spre el.
-Ei
nu sunt parintii tai reali,ci controlorii tai.La fel ca si mine.
-Nu
e adevarat,incepu ea sa planga.Am amintiri cu ei,o stiu pe mama,pe
tata,excursiile...
-Acele
lucruri nu s-au intamplat niciodata.Ti-au fost implantate,sopti el si o privi
cu compatimire.
Maya
se stranse si mai tare.
-Atunci...ei
ce sunt?Tu...cine naiba esti?
-Suntem
toti agenti,iar cei care au jucat rolul parintilor tai te aveau in
custodie.Vezi tu,ai fost unul din putinele experimente caruia i s-a dat drumul
in viata reala.Voiam sa vedem cum ai sa te descurci.Asa ca ti-au implantat
amintiri false,ti-au dat un camin,parinti si un rol.Dar partea ta ascunsa a
inceput sa iasa la iveala in ciuda eforturilor lor si a trebuit sa te aducem
inapoi.Eu am fost pus sa te supraveghez in restul timpului si sa raportez daca
se intampla ceva neobisnuit.Cand erai acasa,"parintii tai"se ocupau
de asta.
-Dar
ziceai ca suntem prieteni din copilarie...
-Alta
amintire falsa,care sa-mi justifice prezenta mea aproape permanenta langa tine.
-Deci....sovai
ea.Toata existenta mea a fost o minciuna?
-Da.Exceptand
un lucru...
Maya
il privi in ochi.
-Spune-mi
adevarul.
-Eu
si "tatal"tau dorim sa te scoatem de aici.
-De
ce?
-Ei
vor continua sa faca experimente pe tine,sa te testeze sa vada cat rezisti fara
apa si ce se intampla cu organismul tau.Daca se mai repeta de doua-trei ori,nu
vei mai rezista.
-Te
pomenesti ca aveti mila?
Manu
lasa ochii in jos.
-Tatal
tau a fost prins.
-Atunci
cand trebuia sa ne intalnim?
-Da,l-au
interceptat.A fost lichidat.
Maya
se uita la el cu ochii mari.
-Cum
adica...a fost lichidat?
-Adica
l-au ucis Maya,pentru ca a vrut sa te ajute!Planul lui era sa te duca pe
celalalt continent.Pe mine nu m-au banuit de nimic.Eu voi continua insa planul
si daca ma vei asculta,vei scapa de aici.
-Cum?
-Maine,dupa
ce se da stingerea va veni unul din ai mei cu un pretext.O sa le zica ca se va
ocupa el de tine.Voi opri camerele pentru cateva minute,pana imbraci tu
salopeta lui,apoi te vei strecura afara din spital trecand prin pasajul
doctorilor.Nu vor sti cine esti,daca ai masca.O data ce ai ajuns in parc,te voi
astepta acolo.Ai drumul aranjat pana in continentul vecin iar de acolo te
descurci.
-Cand
incepe totul?
-Dupa
ora 11.Ai trei minute sa ajungi in parc.Trei minute Maya!Daca nu reusesti
suntem morti amandoi.
-De
ce faci asta?
Manu
o privi atent.
-Am
motivele mele.Si indiferent ce crezi acum,ti-am fost mereu prieten.
Isi
puse casca la loc pe cap.
-Sa
mergem pana nu ni se observa absenta.
Seara
se apropia cu repeziciune.Maya sta imobila pe patul de metal,fara sa mai
protesteze,gandindu-se cu bucurie in suflet ca peste putin timp va fi libera.Nu
stia in cine ar trebui sa mai aiba incredere,dar nu-i mai pasa.Decat cobai,mai
bine moarta!
Pe
usa intra un barbat imbracat in costum.Se apropie de ea si manevra ceva la
catuse iar acestea se deschisera.Maya isi mangaie incheieturile strivite si se
uita la el.Acesta privi spre videocamera montata in perete si numara ceva,cu
degetul pe ceasul lui fosforescent.Cand numaratoarea inceta,se dezbraca de
costumul alb si isi scoase casca.
9: Acasa
Auzi
o voce groasa,cu inflexiuni cunoscute.
-Imbraca-te!o
soma el.
Maya
isi trase degraba pe ea costumul usor si elastic,apoi isi indesa casca pe
cap.Constata ca putea sa vada foarte clar.
-Mergi
tot inainte,ii indica el.Coboara scarile si iesi in parc.Apoi asteapta acolo.
-Multumesc,ii
stranse ea bratul.
Barbatul
blond incuviinta din cap.
Maya
porni pe coridorul pustiu cu inima batandu-i ca o toba.Vazu cativa doctori
plimbandu-se pe coridorul vecin si se sili sa nu fuga.Se pomeni in parc fara sa
stie prea bine cum ajunsese acolo.Simti o mana puternica cum o trage.
-Manu!sopti
ea.
-Vino.
Se
indreptara spre una din masinile negre parcate in zona.Masina demara,apoi el
isi scoase masca cu mana libera.
-Totul
e mers bine,respira el sacadat.O sa te scot din institut,dar avem de mers vreo
200 de km.Noroc ca masina este un prototip nou,o sa ajungem la punctul terminus
dimineata.Ar fi bine sa dormi putin.Daca ti-e sete,este apa pe bancheta din
spate.
Maya
se aseza mai bine si inchise ochii.Dupa atatea framantari,somnul o prinse
rapid.
Cand
se trezi,soarele rasarise.Nu recunostea peisajul,se aflau pe un drum
neumblat,forestier si molizi se intindeau cat vedeai cu ochii.
-Buna
dimineata.
-Manu...Ai
condus toata noaptea?
-Da,mai
e putin si o sa ajungem.
-Ce
se va intampla cu tine acum?
-Nu
te ingrijora pentru mine,eu o sa ma descurc.
-Vei
lucra in continuare pentru ei?
-Asta
iese din discutie,dupa lucrurile pe care le-am vazut acolo.Mi-a ajuns pana si
mie.
Masina
opri.
-Mai
departe nu pot merge,trebuie sa ma intorc inainte sa realizeze ei ceva.Ia asta.
Ii
intinse un dosar scurt ce continea mai multe poze si o adresa.
-Cine
e femeia din poza,Manu?
-Este
mama ta reala.
Maya
privi poza cu ochii plini de lacrimi.Femeia avea aceeasi fata prelunga si par
castaniu ca si ea.
-Ai fost luata pe cand aveai 2 ani si dusa la institut.Impreuna cu tine,au fost luati inca 30 de copii.Nimanui nu ii pasa ce se intampla cu oamenii de aici,asa ca nu a fost greu pentru ei sa musamalizeze totul.Insa,din acei copii,tu esti singura care se mai intoarce acasa.Trebuie sa tii tot drumul inca pentru doi kilometri si apoi vei gasi o asezare,un sat.Mult noroc!
Maya
ii prinse mana.
-Si
tu?
-De
indata ce voi putea,voi pleca de acolo.Exista o mare sansa sa ne mai
intalnim,pentru ca stiu unde sa te gasesc.Dar nu vreau sa te pun in pericol.E
mai bine sa ne spunem la revedere acum.
-Manu...
-Da.
-Care
este numele tau real?
-Emanuel.Ti-am
zis ca iti spun doar adevarul.
-Esti
cu adevarat prietenul meu!
-Da,SUNT.
-Multumesc.
Il
stranse in brate.
-Hai
fugi.
Fata
isi lua recipientul cu apa si dosarul si incepu sa mearga agale pe drumul
forestier.Se uita in urma ei la masina,dar nu putea vedea nimic.Inauntru Manu o
privea cu ochii ingustati si o luminita scanteia in ei.
Dupa
o jumatate de ora,Maya zari o asezare pe care o putea asemui cu un orasel de
mici dimensiuni.Isi lepada costumul ca sa nu creeze suspiciuni si ramase doar
cu salopeta subtire.Se intalni cu o femeie pe drum si ii arata poza,iar ea ii
indica o casa aflata pe un deal,inconjurata de brazi.Incepu sa urce cu
entuziasm si cu emotii uriase.Avea sa-si intalneasca mama!Trecutul ei nu mai
conta acum,nu ma conta ca era o ciudatenie a naturii,un hibrid,un
experiment.Conta doar momentul prezent.
Se
opri in fata casei si vazu o femeie care intindea rufe pe o sfoara.Inspira
parfumul de brad si se apropie cu precautie de ea.Femeia o simti si se
intoarse.Fata avea lacrimi in ochi si o privea intens.Femeia cu par lung si
castaniu se opri nedumerita din cea facea.
-Te
pot ajuta cu ceva?auzi un glas bland.
Maya
zambi.Lacrimile ii curgeau pe obrajii rosii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu